rowboat, boat, empty-1926423.jpg

S-a modificat Legea insolvenței. Reglementarea a două proceduri de prevenire a insolvenței.

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost modificată semnificativ prin Legea nr. 216/2022.

Ce s-a modificat?

Faptul că leguitorul a avut în vedere o modificare esențială a legii rezidă din modificarea articolului care se referă la scopul Legii insolvenței; astfel scopul nu mai esre doar este instituirea unor proceduri de prevenire a insolvenţei la care pot recurge debitorii aflaţi în dificultate ci și instituirea unor proceduri colective de insolvenţă pentru acoperirea pasivului debitorului, în cadrul cărora debitorul beneficiază, atunci când este posibil, de şansa de redresare a activităţii sale.

——————————————————————————————————————————————

Important: Legea insolvenței, în varianta modificată, face referire și la profesiile liberale – vizând întreprinderea acestora, iar nu statutul profesional.

Un aspect esențial, introdus prin Legea 216/2022 îl reprezintă referirea la situația profesionistului persoană fizică aflat în insolvenţă care aee are atât datorii personale, cât şi datorii profesionale.

Există, astfel, două situații distincte:

  • Dacă un profesionist persoană fizică aflat în insolvenţă are atât datorii personale, cât şi datorii profesionale, care fie nu pot fi separate într-un mod rezonabil, fie se află în diviziuni ale patrimoniului constituite potrivit art. 2.324 alin. (3) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, acestea sunt tratate în cadrul procedurii de insolvenţă prevăzute de lege, pentru a obţine descărcarea definitivă de obligaţii.

Cu alte cuvinte, in cadrul procedurii de insolvență vor fi tratate ambele categorii de datorii.

  • Dacă un profesionist persoană fizică aflat în insolvenţă are atât datorii personale, cât şi datorii profesionale care fac parte din diviziuni ale patrimoniului constituite potrivit art. 2.324 alin. (4) din Legea nr. 287/2009, (situatia in care  există bunuri care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege și care pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respective) , acestea din urmă sunt tratate de lege pentru a obţine descărcarea de obligaţii.

Așadar, într-o astfel de situație, Legea insolvenței va trata doar datoriile profesionale.

 Se menționează explicit faptul că În materia procedurilor de prevenire a insolvenţei, legea nu afectează drepturile şi obligaţiile debitorului cu privire la activul personal acumulat de către acesta la un fond de pensii administrat privat şi/sau la fonduri de pensii facultative şi/sau la fonduri de pensii ocupaţionale ori cu privire la pensiile private de care debitorul beneficiază, în temeiul şi în condiţiile legislaţiei privind pensiile private.

——————————————————————————————————————————————

Important: Legea reglementează procedurile de prevenire a insolvenței.

Printre principiile care guvernează insolvența au fost inserate:

-protejarea informaţiilor de natură concurenţială privind afacerea debitorului, fără a împiedica accesul creditorilor la informaţiile necesare şi relevante care să le permită acestora să adopte o decizie în procedurile de prevenire a insolvenţei şi de reorganizare judiciară;

-asigurarea accesului la surse de finanţare în procedurile de prevenire a insolvenţei, în perioada de observaţie şi de reorganizare, cu acordarea unui tratament adecvat, prioritar la plată, pentru protejarea acestor creanţe;

-fundamentarea votului pentru aprobarea acordului/planului de restructurare sau de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal între creditorii de acelaşi rang, a recunoaşterii priorităţilor comparative şi a acceptării unei decizii a majorităţii, urmând să se ofere celorlalţi creditori plăţi egale sau mai mari decât ar primi în cazul următoarei alternative optime sau în faliment, după caz;

_____________________________________________________________________________________

A fost introdusă procedura „avertizării timpurii”.

Cum functionează?

Profesioniştiisunt alertaţi de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligaţii şi le sunt puse la dispoziţie gratuit informaţii cu privire la soluţiile de redresare prevăzute de lege prin intermediul unei – Profesioniștii sunt alertaţi prin intermediul unei notificări de alertă transmise în mod automat prin sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă dezvoltat de Ministerul Finanţelor/Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) în legătură cu neexecutarea obligaţiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către bugetul asigurărilor de şomaj.

– Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului pune la dispoziţia publicului pe pagina sa de internet, într-o secţiune dedicată informării şi îndrumării în domeniul avertizării timpurii:

  • informaţii detaliate cu privire la avertizarea timpurie şi rolul acesteia de a semnala debitorului necesitatea de a acţiona fără întârziere;
  • indicatori pentru o evaluare generală a situaţiei financiare, în vederea diagnosticării stării de dificultate sau a insolvenţei, utilizând programe de diagnosticare disponibile;
  • informaţii sistematizate şi prezentate într-un format uşor de utilizat privind soluţii de redresare, inclusiv procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, având ca efect şi descărcarea de obligaţii;
  • lista practicienilor în insolvenţă şi a autorităţilor şi organismelor care exercită supravegherea acestora;
  • informaţii privind programe şi alte facilităţi de sprijin.

-În privinţa obligaţiilor evidenţiate în notificarea de alertă, pot fi accesate şi serviciile de îndrumare şi asistenţă oferite contribuabililor, în condiţiile legii, de A.N.A.F. Totodată, persoanele fizice sau juridice alertate pot notifica organul fiscal cu privire la intenţia de mediere, anexând la notificare documente şi informaţii care să susţină situaţia sa economică şi financiară

-Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului pune la dispoziţie o linie telefonică de îndrumare şi asistenţă în domeniul avertizării timpurii, pentru o evaluare generală a afacerii în vederea accesării unor soluţii de redresare.

-Procedura de acordare a îndrumării şi asistenţei se stabileşte prin ordin al ministrului antreprenoriatului şi turismului.

-Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului poate înfiinţa o reţea de consultanţi, care pot fi şi din domeniul privat, şi/sau iniţia, cu implicarea asociaţiilor reprezentative ale mediului de afaceri, formarea unei reţele de mentori în domeniul avertizării timpurii.

– Instrumente de avertizare timpurie pot fi dezvoltate şi de entităţi private.

Procedurile de prevenire a insolventei

IMPORTANT:

În cazul în care o procedură de prevenire a insolvenţei a avut ca efect o descărcare definitivă de obligaţii, debitorul nu poate accesa o altă procedură de prevenire a insolvenţei într-un termen de 12 luni de la data închiderii acelei proceduri.

Debitorul face dovada faptului că este în dificultate prin raportul întocmit de administratorul restructurării sau administratorul concordatar, care cuprinde cel puţin următoarele elemente:

  • natura stării de dificultate, respectiv descrierea împrejurării care determină afectarea temporară a activităţii şi efectele previzionate;
  • factorii interni şi externi care au determinat starea de dificultate a debitorului;
  • indicatorii financiari aplicabili respectivului debitor, care pot justifica existenţa unei ameninţări la adresa capacităţii viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă într-o perioadă de maximum 24 de luni de la apariţia împrejurării respective;
  • motivul pentru care dificultatea nu poate fi considerată reversibilă în mod natural prin continuarea activităţii planificate a debitorului fără luarea unor măsuri adecvate de redresare.

Raportul va fi anexat acordului de restructurare, iar în cazul procedurii concordatului, cererii debitorului privind deschiderea procedurii.

IMPORTANT:

În cazul insolvenţei ulterioare a debitorului, finanţările noi prevăzute în acordul de restructurare sau în planul de restructurare, precum şi cele intermediare nu pot fi desfiinţate cu excepţia situaţiei în care se dovedeşte că acestea au caracter fraudulos.

Persoanelor care acordă finanţări noi sau intermediare nu li se poate atrage răspunderea civilă, administrativă sau penală exclusiv pentru motivul că o astfel de finanţare afectează gradul de îndestulare a creditorilor în insolvenţă sau a fost acordată unui debitor aflat în dificultate.

Pentru finanţările noi şi/sau intermediare acordate în condiţiile procedurilor preventive se instituie un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, libere de sarcini la momentul instituirii. Privilegiul asupra acestor bunuri ale debitorului se va înscrie în registrele de publicitate aferente şi are rang prioritar oricăror altor privilegii sau ipoteci ulterioare.

  1. PROCEDURA ACORDULUI DE RESTRUCTURARE

Debitorul aflat în stare de dificultate poate propune un acord de restructurare, care este întocmit de administratorul restructurării sau de debitor, cu asistenţa administratorului restructurării.

Administratorul restructurării este contractat de către debitor dintre practicienii în insolvenţă activi care dispun de asigurare profesională valabilă. Onorariul acestuia este cel stabilit de comun acord cu debitorul, şi se suportă din averea acestuia.

Acesta urmarește respectarea procedurii.

In principiu, pasii sunt urmatorii:

-intocmirea planului

Acesta cuprinde, bineinteles, măsurile de restructurare propuse sau o combinaţie a acestora, cum ar fi:

  • restructurarea operaţională a activităţilor desfăşurate de debitor;
  • schimbarea componenţei, a condiţiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului;
  • valorificarea unor active ale debitorului;
  • valorificarea întreprinderii ca ansamblu independent;
  • fuziunea sau divizarea debitorului, în condiţiile legii;
  • modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin cooptarea de noi acţionari sau asociaţi sau prin conversia creanţelor în acţiuni, cu majorarea corespunzătoare a capitalului social;

-ulterior, planul se comunica creditorilor a căror creanțe sunt afectate, iar aceștia vor avea un termen pentru exprimarea votului.

-Următoarele creanţe se constituie în categorii distincte, care votează separat:

a)creanţele care beneficiază de drepturi de preferinţă;

b)creanţele salariale;

c)creanţele creditorilor indispensabili, dacă este cazul;

d)creanţele bugetare;

e)celelalte creanţe.

ulterior, acesta este depus judecătorului sindic, pentru confirmare.

-cererea de confirmare a acordului de restructurare se judecă în procedură necontencioasă, fără citarea părţilor, în cameră de consiliu, iar judecătorul-sindic va pronunţa o soluţie în termen de maximum 10 zile de la data înregistrării cererii. Judecătorul-sindic, dacă consideră că sunt necesare explicaţii suplimentare, poate să citeze debitorul şi/sau administratorul restructurării.

-Dacă un acord de restructurare este confirmat de instanţa de judecată, activitatea debitorului va trebui restructurată în conformitate cu prevederile acestuia, iar drepturile creditorilor titulari ai unor creanţe afectate urmează a fi modificate în conformitate cu prevederile acordului de restructurare confirmat de la data pronunţării hotărârii de confirmare.

-ulterior confirmării acordului de restructurare şi până la închiderea procedurii, debitorul nu va putea accesa o altă procedură de prevenire a insolvenţei.

-ulterior confirmării acordului de restructurare şi până la închiderea procedurii, nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor la cererea unui creditor afectat.

  • PROCEDURA CONCORDATULUI PREVENTIV

Cererea poate fi depusă de debitorul aflat în dificultate.

Cererea va cuprinde:

a)raportul administratorului concordatar, care analizează starea de dificultate;

b)indicarea administratorului concordatar contractat, documentele care îi atestă acestuia calitatea de practician în insolvenţă activ şi asigurarea profesională valabilă;

c)declaraţia debitorului potrivit căreia acesta nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) şi b) ale art. 16 din lege.

O procedură de concordat preventiv va putea fi deschisă şi la cererea unuia sau mai multor creditori care deţin o creanţă certă şi lichidă, cu condiţia obţinerii acordului prealabil al debitorului aflat în dificultate. Cererea va fi însoţită de următoarele documente:

a)acordul debitorului, exprimat în scris, împreună cu indicarea practicianului ales de acesta;

b)justificarea dificultăţii, prin raportul administratorului concordatar, fie de către debitor, fie de către creditorul care formulează cererea;

c)declaraţia debitorului potrivit căreia acesta nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a), b) şi c) ale art. 16 din lege.

Administratorul concordatar numit este cel contractat de către debitor. Judecatorul-sindic se pronunta de urgenta, iar incheierea e executorie.

Încheierea se comunică, în vederea efectuării menţiunii, şi către registrul în care debitorul este înregistrat.

În termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, administratorul concordatar elaborează sau, după caz, asistă debitorul în elaborarea planului de restructurare.

Acesta va cuprinde, printre altele, măsurile de restructurare propuse sau o combinaţie a acestora, cum ar fi:

– restructurarea operaţională a activităţilor desfăşurate de debitor;

– schimbarea componenţei, a condiţiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului;

– valorificarea unor active ale debitorului;

– valorificarea întreprinderii ca ansamblu independent;

– fuziunea sau divizarea debitorului, în condiţiile legii;

– modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin cooptarea de noi acţionari sau asociaţi sau prin conversia creanţelor în acţiuni, cu majorarea corespunzătoare a capitalului social.

De la data deschiderii procedurii de concordat se suspendă de drept toate executările silite îndreptate împotriva debitorului sau acestea nu încep, indiferent de natura creanţei, pe o perioadă de 4 luni. Pe parcursul duratei suspendării se va suspenda şi cursul prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.

Executarea silită a creanţelor salariale nu este suspendată de drept. Aceasta poate fi suspendată de judecătorul-sindic la cererea debitorului, dacă debitorul face dovada capacităţii plăţii sumelor pentru care se dispune suspendarea chiar şi în mod eşalonat, cel puţin în cuantumul în care ar fi acoperite în procedura de executare silită.

Suspendarea de drept a executărilor silite se menţine pe o perioadă de maximum 4 luni, dar nu mai târziu de data pronunţării unei hotărâri de omologare a planului de restructurare sau de închidere a procedurii ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor de confirmare a acestuia.

Pentru motive temeinice, la cererea debitorului, a unui creditor sau a administratorului concordatar, judecătorul-sindic poate dispune prelungirea măsurii suspendărilor executărilor silite sau poate acorda o nouă suspendare pentru una sau mai multe perioade determinate. Durata totală a suspendării, cu prelungiri şi reînnoiri, nu poate depăşi 12 luni de la data deschiderii procedurii de concordat preventiv. Pot constitui motive temeinice, dar nu se limitează la:

a)s-au înregistrat progrese relevante în negocierile asupra planului de restructurare sau au fost finalizate negocierile şi nu a fost confirmat încă planul de restructurare;

b)nu este adusă o atingere neechitabilă drepturilor creditorilor.

IMPORTANT: Suspendarea executărilor silite nu se aplică acordurilor de compensare bilaterală. Cu toate acestea, suspendarea se aplică în cazul executării silite de către un creditor a unei creanţe faţă de un debitor care rezultă din aplicarea unui acord de compensare bilaterală.

Planul de restructurare se votează doar de creditorii care deţin creanţe afectate, creditorii ale căror creanţe nu sunt afectate neavând drept de vot asupra acestuia.

După aprobarea planului de restructurare de către creditori, debitorul solicită judecătorului-sindic, în termen de maximum 3 zile de la încheierea procesului-verbal de aprobare a planului de restructurare, să omologheze planul de restructurare. Cererea de omologare va fi însoţită de următoarele documente:

a)planul de restructurare, în forma finală votată de creditori, potrivit prezentei legi;

b)raportul de evaluare a activelor din patrimoniul debitorului avut în vedere la întocmirea planului de restructurare;

c)dovada de primire de către creditorii afectaţi a planului de restructurare, iar în cazul în care lipseşte dovada de primire, dovada transmiterii la sediul menţionat în registrele în care sunt înregistraţi aceştia/domiciliul acestora;

d)procesul-verbal de constatare a votului creditorilor şi voturile exprimate de aceştia.

Judecătorul-sindic, în procedură necontencioasă, omologhează planul de restructurare prin hotărâre pronunţată în camera de consiliu, în termen de maximum 10 zile de la data înregistrării cererii.

Judecătorul-sindic, dacă consideră că sunt necesare explicaţii suplimentare, poate să citeze debitorul şi/sau administratorul concordatar. Cererea de omologare a planului de restructurare poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate. Hotărârea prin care se soluţionează cererea de omologare se comunică debitorului, administratorului concordatar şi tuturor creditorilor ale căror creanţe au fost afectate de planul de restructurare, precum şi creditorilor titulari de creanţe neafectate.

Important: De la data pronunţării hotărârii de omologare a planului de restructurare se suspendă de drept executările silite individuale asupra debitorului ce au ca obiect recuperarea unor creanţe afectate şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită creanţelor acestora.

Dobânzile, penalităţile de întârziere şi orice alte accesorii aferente creanţelor afectate vor avea tratamentul prevăzut în planul de restructurare omologat.

În cazul în care planul de restructurare omologat prevede reduceri de creanţe, impozitele eventual datorate de debitor devin scadente la data pronunţării unei hotărâri de judecătorul-sindic prin care se constată îndeplinirea planului de restructurare.

Creditorul a cărui creanţă nu este afectată este obligat ca, anterior demarării oricăror proceduri de executare silită, să notifice debitorul în acest sens. În termen de cel mult 30 de zile de la primirea notificării, debitorul poate derula negocieri referitoare la condiţiile de aderare la planul de restructurare, inclusiv prin stabilirea unor condiţii de acordare a unei protecţii corespunzătoare, negociere la care creditorul este obligat să participle.

Dacă un plan de restructurare este omologat de instanţa de judecată, activitatea debitorului va trebui restructurată în conformitate cu prevederile acestuia, iar drepturile creditorilor titulari ai unor creanţe afectate urmează a fi modificate în conformitate cu prevederile acestuia, de la data pronunţării hotărârii de omologare.

Un plan de restructurare omologat este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv acelor creditori care au votat împotrivă sau nu şi-au exprimat votul cu privire la acesta. Planul de restructurare omologat nu va produce niciun efect cu privire la creditorii neafectaţi de prevederile acestuia.

Procedura concordatului preventiv se închide prin hotărâre a judecătorului-sindic în următoarele situaţii:

a)îndeplinirea prevederilor planului de restructurare, la cererea oricărei părţi sau a administratorului concordatar. În acest caz, dacă prin planul de restructurare s-au prevăzut reduceri de creanţe, reducerile rămân definitive de la data pronunţării hotărârii de închidere a procedurii;

b)eşuarea îndeplinirii prevederilor planului de restructurare, la cererea:

(i)oricărui creditor, dacă desfăşurarea activităţii debitorului în decursul derulării planului de restructurare aduce pierderi averii sale şi nu prezintă perspective rezonabile de menţinere a viabilităţii afacerii;

(ii)unui creditor căruia nu i s-a achitat creanţa conform prevederilor planului de restructurare în termen de maximum 60 de zile de la data prevăzută în planul de restructurare pentru plată, dacă părţile nu au încheiat o convenţie cu privire la aceasta, cu respectarea drepturilor celorlalţi creditori;

(iii)debitorului, în cazul în care acesta se află în imposibilitatea de a-şi mai îndeplini obligaţiile asumate prin planul de restructurare;

c)neîndeplinirii obligaţiei de modificare a planului de restructurare dispusă de judecătorul-sindic sau de instanţa de apel în termenul stabilit prin hotărârea prin care s-a dispus modificarea, din oficiu sau la cererea oricărei părţi interesate;

d)în cazul în care planul de restructurare nu este votat de creditori în termenul de negociere, nu este omologat de judecătorul-sindic sau în cazul în care debitorul consideră că negocierile nu pot conduce la aprobarea unui plan de restructurare.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *